joi, 21 mai 2015

Bombina variegata


adulţii
Statut de protecţie: specie nepericlitată
Perioada de activitate: este activă atât ziua cât şi noaptea, în perioada martie-octombrie
Lungimea corpului: 40-50 mm
Descriere: are corpul aplatizat; capul mare, mai lat decât lung, are botul rotunjit; pielea poate avea colorit variabil, cafeniu-pământiu, brun-cenuşiu, gri-măsliniu, uneori parţial verzui şi este acoperită cu numeroşi tuberculi relativ înalţi, dispuşi regulat; burta este galbenă, cu aspect marmorat, cu zone albastru-cenuşii, adesea cu numeroase puncte albicioase; bărbia şi faţa inferioară a degetelor au şi ele colorit gălbui; pupila este triunghiulară sau în formă de inimă
Dieta: adulţii se hrănesc cu insecte, viermi, moluşte mici
Comportament: este o specie strâns legată de mediul acvatic, sociabilă, în aceeaşi baltă putând convieţui indivizi aflaţi în stadii diferite ale dezvoltării; pe uscat, se poate ascunde în crăpăturile din stâncării, sub trunchiurile căzute, bolovani; iernează îngropându-se în nămol sau pământ, în vizuini, sub pietre, sub buşteni; este rezistentă la poluare
Strategii de reproducere: masculii dezvoltă pe membrele anterioare calozităţi nupţiale, în perioada de reproducere; masculii nu posedă saci vocali, dar orăcăie, frecvenţa sunetelor fiind de o dată pe secundă; în perioada mai- iunie, sunt depuse ouăle în pachete de 2-30 (100-120), care cad la fundul apei sau se lipesc de fragmentele de vegetaţie; ele au diametrul de 1,5-2 mm, colorit maroniu şi sunt înconjurate de o masă gelatinoasă, de 5-8 mm diametru, transparentă; nu de puţine ori, formează hibrizi naturali cu specia Bombina bombina; amplexul este de tip lombar
Mecanisme de apărare:
camuflajul: coloritul pământiu şi dimensiunile mici ale corpului, îi conferă un bun camuflaj
fuga de atacator: când este localizată şi urmărită de atacator, preferă sa fugă, să se scufunde şi să se ascundă în mâlul de pe fundul bălţilor
coloritul de avertizare: combinaţia negru-galben de pe burtă reprezintă un colorit de avertizare a eventualilor atacatori asupra toxicităţii sale; glandele granulare de pe corp secretă toxine cu efect letal asupra unor mamifere
reflexul unken: uneori, când este apucată, adoptă o postură defensivă, care constă în arcuirea corpului, expunerea ostentativă a abdomenului viu colorat, rămânerea în stare de imobilitate, concomitent cu eliberarea de toxine din glandele de pe corp
Habitat: smârcuri, păduri, pajişti, habitate cu tufărişuri; preferă apele stătătoare, ochiurile de apă formate în adânciturile lăsate de roţile tractoarelor, bălţile temporare, micile şanţuri; poate fi întâlnită în zona montană, la altitudini de până la 2000 m
Bombina variegata DSC43355
Bombina variegata unken reflex DSC62827
Bombina variegata DSC43354
Bombina variegata DSC55310
Bombina variegata DSC60493
Bombina variegata DSC55352 Bombina variegata DSC52891 Bombina variegata DSC55395
Bombina variegata DSC55394 Bombina variegata DSC55351 Bombina variegata DSC56208
Bombina variegata DSC43352 Bombina variegata DSC61749
Bombina variegata DSC55392 Bombina variegata DSC55347
Bombina variegata DSC43334 Bombina variegata DSC43341 Bombina variegata DSC43338

  Amplexusul
Bombina variegata amplexus DSC60673
Bombina variegata amplexus DSC60675
Bombina variegata amplexus DSC109766
Bombina variegata amplexus DSC60668


mormolocii
Descriere: corpul cenuşiu închis, are străluciri în toate culorile curcubeului
Specii asemănătoare:
Bombina bombina, care are colorit mai deschis şi coada mai lungă
Prădători: mormolocii sunt vânaţi adesea de peşti, insecte acvatice
Bombina variegata (tadpoles) DSC56206
Bombina variegata (eggs) DSC43339
Bombina variegata (tadpoles) DSC56207


  Referinţe:
Barandun J., Reyer H.-U., Anholt B. (1997). Reproductive ecology of Bombina variegata: aspects of life history. Amphibia-Reptilia 18: 347-355
Cogălniceanu D. (2002). Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica. Colecţia de Biologie-Ecologie, Universitatea din Bucureşti. Editura Ars Docendi 5: 1-41
Cogălniceanu D., Székely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L. (2013). Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-37
Covaciu-Marcov S.-D., Ferenţi S, Bogdan H.-V., Groza M. I., Bata Z. S. (2009). On the hybrid zone between Bombina bombina and Bombina variegata in Livada Forest, north-western Romania. Biharean Biologist 3(1): 5-12
Gollmann G., Gollmann B. (2011). Ontogenetic change of colour pattern in Bombina variegata implications for individual identification. Herpetology Notes 4: 333-335
Hartel T. (2008). Movement activity in a Bombina variegata population from a deciduous forested landscape. North-Western Journal of Zoology 4(1): 79-90
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 211
Marenah L., Flatt P. R., Orr D. F., McClean S., Shaw C., Abdel-Wahab Y. H. A. (2004). Skin secretion of the toad Bombina variegata contains multiple insulin-releasing peptides including bombesin and entirely novel insulinotropic structures. The Journal of Biological Chemistry 385: 315-321
Temple H. J., Cox N. A. (2009). European Red List of Amphibians. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities
Zimić A. (2015). Strong intensity of unkenreflex defence mechanism in yellow-bellied toad, Bombina variegata (Linnaeus, 1758), from Mt. Prenj (Bosnia and Herzegovina). Pluralidae 4: 116-121

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu