duminică, 11 octombrie 2015

Ichthyosaura alpestris


adulţii
Statut de protecţie: specie nepericlitată
Subspecii: în România există subspecia:
Ichthyosaura alpestris alpestris: la care gâtul are colorit uniform, gălbui-portocaliu, lipsit de puncte negricioase
Lungimea corpului: 70-120 cm femelă, 75-85 mm la mascul
Descriere: are corpul alungit, cu colorit dorsal brun-cenuşiu, brun-oliv, acoperit cu pete ovale, alungite, mai deschise la culoare, unite în benzi sinuoase cu aspect reticulat; burta este uniform portocaliu-gălbuie, de obicei fără pete sau desene întunecate; coada, de obicei mai scurtă decât corpul, este aplatizată lateral şi subţiată treptat înspre vârf
Dieta: adulţii consumă ouă de amfibieni, larve de insecte (mai ales plecoptere, trichoptere), melci acvatici, mici crustacee, uneori larve de amfibieni
Strategii de reproducere: în timpul sezonului de reproducere (martie-aprilie sau mai-iunie în funcţie de altitudine), pielea masculilor capătă un colorit albăstrui-cenuşiu pe spate şi pe flancuri, pe mijlocul spatelui li se dezvoltă o creastă bej-gălbuie, ocru-gălbuie, întreruptă de numeroase pete negre, pe flancuri apare o bandă longitudinală alb-argintie stropită cu numeroase puncte negre, cloaca este mult mărită, iar dedesubtul cozii apare o bandă îngustă gălbui-portocalie cu pete negricioase; s-au semnalat populaţii la care indivizii au capacitatea de a se reproduce înainte de a atinge maturitatea sexuală (neotenie); femela depune 70-390 de ouă cu diametrul de 1,5-1,8 mm, pe parcursul mai multor săptămâni, pe care le lipeşte de fragmentele vegetale din ochiurile de apă mai reci şi puţin adânci (de doar câţiva cm) aflate în apropierea zonelor împădurite; adeseori masculii curtează şi femelele altor specii (Lissotriton montandoni), atunci când împart acelaşi habitat
Mecanisme de apărare: când sunt atacaţi pe uscat, adoptă uneori o postură defensivă: îşi arcuiesc corpul, îşi întind membrele în lateral pentru a etala abdomenul viu colorat (reflexul unken); coloritul aposematic, gălbui-roşcat, gălbui-portocaliu, al părţii ventrale are rolul de a avertiza atactorii asupra toxinelor prezente în corp
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece (septembrie-februarie) în stadiul de adult
Habitat: este o specie preponderent acvatică, ce poate fi întâlnită în apropierea apei; preferă pădurile umbrite, pajiştile, păşunile alpine
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51092
Ichthyosaura alpestris alpestris female DSC51098
  Abdomenul
Ichthyosaura alpestris alpestris female IMG20170501 171243

  Masculul
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51088
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51161
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51122
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51078 Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC51094 Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC105309
Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC108218 Ichthyosaura alpestris alpestris male DSC108228

  Femela
Ichthyosaura alpestris alpestris female DSC108194
Ichthyosaura alpestris alpestris female IMG20170501 171317
Ichthyosaura alpestris alpestris female DSC108207
Ichthyosaura alpestris alpestris female DSC51113 Ichthyosaura alpestris alpestris female DSC105311


larvele
Lungimea corpului: au 7-8 mm imediat după eclozare, ajungând mai târziu la 4-5 cm
Aspectul corpului: larvele nou eclozate au colorit gălbui până la palid maroniu, cu timpul dezvoltând pete negricioase pe flancuri
Dieta: este formată din diverse nevertebrate acvatice (moluşte, crustacee, insecte)
Habitat: poate fi întâlnită în zonele de munte; se dezvoltă în ape stagnante (bălţi temporare, şanţuri cu apă, jgheaburi cu apă)
Prădători: larvele şi exemplarele tinere sunt uneori vânate de şerpii de apă Natrix natrix


  Referinţe:
Bogdan H. V., Ianc R. M., Pop A. N., Söllösi R. Ş, Popovici A. M., Pop I.-P. (2011). Food composition of an Ichthyosaura alpestris (Amphibia) population from the Poiana Rusca Mountains, Romania. Herpetologica Romanica 5: 7-25
Cogălniceanu D. (2002). Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica. Colecţia de Biologie-Ecologie, Universitatea din Bucureşti. Editura Ars Docendi 5: 1-41
Cogălniceanu D., Székely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L. (2013). Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-37
Diego-Rasilla F. J. (2014). Tritón alpino – Ichthyosaura alpestris. Enciclopedia Virtual de los Vertebrados Españoles: 1-15
Iftime A., Iftime O. (2013). Contributions to the Knowledge Regarding the Distribution and Ecology of the Herpetofauna of Ţarcu Massif (Southern Carpathians, Romania). Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 56: 81-92
Laurenti J. N. (1768). Specimen medicum, exhibens synopsin reptilium emendatam cum experimentis circa venena et antidota reptilium Austriacorum. Viennæ. Typographia Joan. Thom., nob. de Trattnern, cæs. reg. aulæ typogr. et bibliopolæ: 142-144
Sotiropoulos K., Legakis A., Polymeni R. M. (2008). Patterns of morphometric variation in the alpine newt (Mesotriton alpestris) at the southern limit of its distribution: environmental correlates. Integrative Zoology 3: 123-133
Temple H. J., Cox N. A. (2009). European Red List of Amphibians. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu