Lissotriton vulgaris

adulţii

Subspecii: în România există subspeciile: Lissotriton vulgaris ampelensis Lissotriton vulgaris vulgaris Statut de protecţie: specie nepericlitată Lungimea corpului: 10-11 cm; masculul este mai mic decât femela Descriere: ambele sexe au corpul alungit, cu pielea netedă, cu colorit dorsal palid maroniu, cenuşiu-oliv, oliv-brun, gălbui-maroniu; capul are pe laterale câteva linii longitudinale negre, dintre care una se întinde peste ochi şi este mai difuză la femelă; abdomenul este gălbui, portocaliu, iar gâtul crem-gălbui; cloaca este vizibil umflată la mascul şi aproape invizibilă la femelă; coada, mai scurtă, egală sau ceva mai lungă decât corpul, este turtită lateral şi subţiată treptat înspre vârf Dieta: adulţii consumă în special crustacee acvatice (Copepoda), diferite larve de ţânţari (Nematocera), uneori râme, melci, păianjeni, gândaci, omizi de fluturi, crustacee terestre (Isopoda) Comportament: în timpul fazei terestre (iulie-martie), adulţii îşi petrec timpul în apropierea zonelor de reproducere (printre frunzele de pe sol, în vegetaţia înaltă, sub pietre); poate trăi până la 14 ani; s-au semnalat cazuri în care adultii au părăsit mai devreme adăposturile de iernare (în zilele mai călduroase ale iernii) îndreptându-se spre locurile de reproducere Strategii de reproducere: în timpul sezonului de reproducere (mai-iulie), pielea masculilor capătă un colorit mai întunecat, iar pe mijlocul spatelui şi pe coadă li se dezvoltă o creastă cu aspect franjurat; pe flancuri şi pe burtă îşi fac apariţia numeroase puncte circulare negre; cloaca este mult mărită, iar dedesubtul cozii apare o bandă îngustă albăstruie mărginită de o linie gălbui-portocalie; pe picioarele dinapoi se dezvoltă o membrană franjurată ce uneşte degetele; pe pielea femelei, apar de asemenea pete negricioase, mai puţin pe partea ventrală; s-au semnalat cazuri în care larvele incomplet metamorfozate au căpătat coloritul specific al adulţilor şi s-au reprodus înainte de a atinge maturitatea sexuală (neotenie); femela poate depune până la 300 de ouă, pe dosul frunzelor plantelor acvatice în ape puţin adânci, ape lin curgătoare, canale de irigaţii, lacuri, iazuri cu vegetaţie abundentă; au fost semnalate cazuri de canibalism al femelelor, care-şi mănâncă uneori propriile ouă Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece (septembrie-martie) în stadiul de adult, în grupuri, în locuri umede (trunchiuri putrede), sub pietre, în grămezi de frunze uscate Habitat: zone împădurite, păşuni, zone umede Prădători: este adeseori vânată de peşti, şerpi de apă (Natrix natrix), păsări Specii asemănătoare: • Triturus cristatus, care are dimensiuni mai mari (15-18 cm), iar pielea are aspect verucos caracteristic

Masculul

Femela

larvele

Aspectul corpului: iniţial au aspect de peşte, ulterior dezvoltându-li-se picioarele şi branhiile externe (în spatele capului, pe flancuri) Dieta: după eclozare, la început larvele se hrănesc cu plancton, ulterior cu nevertebrate acvatice (moluşte, larve de insecte) Prădători: larvele sunt atacate de peşti, larve de libelulă, gândaci acvatici, tritoni adulţi

  Referinţe:

●	Bogdan H. V., Badar L., Goilean C., Boros A., Popovici M. (2012). Population dynamics of Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris (Amphibia) in an aquatic habitat from Banat region, Romania. Herpetologica Romanica 6: 41-50
●	Bogdan H. V., Covaciu-Marcov S.-D., Gaceu O., Cicort-Lucaciu A.-S., Ferenţi S., Sas-Kovács I. (2013). How do we share food? Feeding of four amphibian species from an aquatic habitat in south-western Romania. Animal Biodiversity and Conservation 36(1): 89-99
●	Gvoždík V., Javůrková V., Kopecký O. (2013). First evidence of a paedomorphic population of the smooth newt (Lissotriton vulgaris) in the Czech Republic. Acta Herpetologica 8(1): 53-57
●	Jablonski D. (2013). Unusual observation of the winter activity of Lissotriton vulgaris from south–western Slovakia. Folia faunistica Slovaca 18(3): 301-302
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 106
●	Roşca I., Gherghel I., Strugariu A., Zamfirescu Ş. R. (2004). Feeding ecology of two newt species (Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris) during the reproduction season. Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems 48(05): 1-5