marți, 13 octombrie 2015

Lissotriton vulgaris


adulţii
Subspecii: în România există subspeciile:
Lissotriton vulgaris ampelensis
Lissotriton vulgaris vulgaris
Statut de protecţie: specie nepericlitată
Lungimea corpului: 10-11 cm; masculul este mai mic decât femela
Descriere: ambele sexe au corpul alungit, cu pielea netedă, cu colorit dorsal palid maroniu, cenuşiu-oliv, oliv-brun, gălbui-maroniu; capul are pe laterale câteva linii longitudinale negre, dintre care una se întinde peste ochi şi este mai difuză la femelă; abdomenul este gălbui, portocaliu, iar gâtul crem-gălbui; cloaca este vizibil umflată la mascul şi aproape invizibilă la femelă; coada, mai scurtă, egală sau ceva mai lungă decât corpul, este turtită lateral şi subţiată treptat înspre vârf
Dieta: adulţii consumă în special crustacee acvatice (Copepoda), diferite larve de ţânţari (Nematocera), uneori râme, melci, păianjeni, gândaci, omizi de fluturi, crustacee terestre (Isopoda)
Comportament: în timpul fazei terestre (iulie-martie), adulţii îşi petrec timpul în apropierea zonelor de reproducere (printre frunzele de pe sol, în vegetaţia înaltă, sub pietre); poate trăi până la 14 ani; s-au semnalat cazuri în care adultii au părăsit mai devreme adăposturile de iernare (în zilele mai călduroase ale iernii) îndreptându-se spre locurile de reproducere
Strategii de reproducere: în timpul sezonului de reproducere (mai-iulie), pielea masculilor capătă un colorit mai întunecat, iar pe mijlocul spatelui şi pe coadă li se dezvoltă o creastă cu aspect franjurat; pe flancuri şi pe burtă îşi fac apariţia numeroase puncte circulare negre; cloaca este mult mărită, iar dedesubtul cozii apare o bandă îngustă albăstruie mărginită de o linie gălbui-portocalie; pe picioarele dinapoi se dezvoltă o membrană franjurată ce uneşte degetele; pe pielea femelei, apar de asemenea pete negricioase, mai puţin pe partea ventrală; s-au semnalat cazuri în care larvele incomplet metamorfozate au căpătat coloritul specific al adulţilor şi s-au reprodus înainte de a atinge maturitatea sexuală (neotenie); femela poate depune până la 300 de ouă, pe dosul frunzelor plantelor acvatice în ape puţin adânci, ape lin curgătoare, canale de irigaţii, lacuri, iazuri cu vegetaţie abundentă; au fost semnalate cazuri de canibalism al femelelor, care-şi mănâncă uneori propriile ouă
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece (septembrie-martie) în stadiul de adult, în grupuri, în locuri umede (trunchiuri putrede), sub pietre, în grămezi de frunze uscate
Habitat: zone împădurite, păşuni, zone umede
Prădători: este adeseori vânată de peşti, şerpi de apă (Natrix natrix), păsări
Specii asemănătoare:
Triturus cristatus, care are dimensiuni mai mari (15-18 cm), iar pielea are aspect verucos caracteristic
Lissotriton vulgaris vulgaris male DSC51661
Lissotriton vulgaris vulgaris female DSC51662
  Masculul
Lissotriton vulgaris vulgaris male DSC74933
Lissotriton vulgaris vulgaris male DSC74937
Lissotriton vulgaris vulgaris male DSC74990
Lissotriton vulgaris vulgaris male DSC75064

  Femela
Lissotriton vulgaris vulgaris female DSC77134


larvele
Aspectul corpului: iniţial au aspect de peşte, ulterior dezvoltându-li-se picioarele şi branhiile externe (în spatele capului, pe flancuri)
Dieta: după eclozare, la început larvele se hrănesc cu plancton, ulterior cu nevertebrate acvatice (moluşte, larve de insecte)
Prădători: larvele sunt atacate de peşti, larve de libelulă, gândaci acvatici, tritoni adulţi
Lissotriton vulgaris vulgaris larva DSC90134
Lissotriton vulgaris vulgaris larva DSC90032
Lissotriton vulgaris vulgaris larva DSC90046
Lissotriton vulgaris vulgaris larva DSC90137


  Referinţe:
Bogdan H. V., Badar L., Goilean C., Boros A., Popovici M. (2012). Population dynamics of Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris (Amphibia) in an aquatic habitat from Banat region, Romania. Herpetologica Romanica 6: 41-50
Bogdan H. V., Covaciu-Marcov S.-D., Gaceu O., Cicort-Lucaciu A.-S., Ferenţi S., Sas-Kovács I. (2013). How do we share food? Feeding of four amphibian species from an aquatic habitat in south-western Romania. Animal Biodiversity and Conservation 36(1): 89-99
Gvoždík V., Javůrková V., Kopecký O. (2013). First evidence of a paedomorphic population of the smooth newt (Lissotriton vulgaris) in the Czech Republic. Acta Herpetologica 8(1): 53-57
Jablonski D. (2013). Unusual observation of the winter activity of Lissotriton vulgaris from south–western Slovakia. Folia faunistica Slovaca 18(3): 301-302
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 106
Roşca I., Gherghel I., Strugariu A., Zamfirescu Ş. R. (2004). Feeding ecology of two newt species (Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris) during the reproduction season. Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems 48(05): 1-5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu